Cand am aflat ca voi merge in Iran, am inceput pregatirile la fel ca inainte de orice plecare cu un grup. Verificat conditiile de intrare in tara, itinerar, recapitulare, istorie, termeni uzuali, etc. Insa nimic nu m-a pregatit pentru ce am trait in urmatoarele noua zile. Voi incepe povestea cu ceea ce i-am rugat pe turisti la finalul circuitului: “Cand va intoarceti, aveti o misiune importanta. Va rog sa spuneti tuturor celor de acasa ce ati simtit. Si insist pe “ce” si nu pe “cum” “.
Am plecat cu inima stransa, hotarata, in ciuda tuturor infomatiilor din media sau sfaturilor celor apropiati, sa trec peste stereotipuri si probleme ce oricum nu tin de noi si sa ne simtim excelent si sa descoperim poate una dintre cele mai fascinante culturi, cea persana.
Povestea a inceput in Teheran, aceasta fiind si capitala. Cuminti, doamnele din grup ne-am pus inca din avion naframele in cap, accesorii pe care a trebuit sa le purtam pe tot parcusul calatoriei, si am pornit spre iesire. Dupa ce ne-am cazat si ne-am odihnit cateva o ore, am inceput sa vizitam cele mai importante obiective din orasul cu 16 milioane de locuitori. Inca de la primele obiective ale zilei, si anume monumentul Azadi, turnul Milad si podul Tabiat, ne-am putut contura o idee despre ce va urma sa vedem in urmatoarele zile. Structuri arhitecturale elegante, maiestuase, simetrii, detalii si simbolistica pentru care ai nevoie de zile intregi sa le poti observa si intelege.
A doua zi am continuat cu vizitarea a doua dintre cele mai frumoase obiective din Teheran, si anume Palatul Saad Abad si Palatul Golestan. Primul aminteste de perioada Sahului Reza Pahlavi, o perioada boema si prospera care mentinea inca vie amintirea vechiului imperiu persan. Palatul Golestan insa, unul dintre cele mai vechi monumente ale capitalei, dateaza din perioada Dinastiei Qajar si face parte din patrimonial cultural. A fost construit de regele acelei perioade, in urma calatoriilor sale in Europa, si era folosit pentru diverse ceremonii, dar si pentru a expune cadourile pe care le primea de la alte case regale.
Am parasit capitala si ne-am indreptat spre Kashan, unul dintre cele mai importante orase de pe vechiul Drum al Matasii. Orasul nu e cunoscut doar pentru obiectivele vizitate si de noi, precum Gradina Fin, o oaza in desert, Moscheea Agha Bozorg sau casele istorice Boroujerdiha sau Tabatabaei, ci si pentru productiile de trandafiri. Pe toate strazile, miresmele date de parfumurile din iasomie si trandafiri te invitau in tarabele comerciantilor pentru a cumpara ceva, pastrand, bineinteles, traditia locala a negocierii.
Ne-am continuat traseul spre fascinantul oras Ishfahan, trecand prin Abyaneh, un satuc local in care locuitorii inca vorbesc persana si pastreaza traditiile din trecut. Cel mai impresionant obiectiv din acest mic sat sunt chiar oamenii care inca pastreaza portul local.
Pe seara am ajuns in orasul Ishfahan si ne-am dus sa vedem podurile istorice Si-o-seh si Khaju. Ajungand pe inserat, deja localnicii se adunasera sa se plimbe aici sau sa petreaca timp in parcurile din jurul lor. Atmosfera era relaxanta si frumoasa, oamenii ne zambeau, ne invitau sa stam cu ei sau sa servim diverse dulciuri sau ceai.
Ziua in Isfahan a fost de vis. Atractia zilei a fost Moscheea Sahului sau Masjid e Shah, una dintre cele mai frumoase moschei din lume, un exemplu de perfectiune a arhitecturii islamice. Cunoscuta si sub numele de Moscheea Albastra, esti cucerit inca de la intrare de toate detaliile acesteia, de simetria si eleganta cu care sunt trasate mozaicurile si caligrafiile islamice. Moscheea Sheikh Lotfollah ne-a impresionat, de asemenea, cu tavanul impresionant si iconic, iar din Palatul Ali Qapu am putut avea o priveliste fascinanta asupra pietei centrale a orasului. A doua parte a zilei am folosit-o pentru a ne delecta in boemul bazar.
Cand am ajuns in oraselul Yazd, fiind intr-o seara de vineri, ne-am dus direct spre Moscheea Jameh si spre Tempul Zoroastrian al Focului, unde flacara zoroastrilor arde neincetat de 1500 de ani. Aceste vizite fiind pe timp de seara, am putut intra in atmosfera localnicilor care venisera sa se roage si am putut simti linistea si spiritualitatea acestor locuri.
Ultima oprire a circuitului a fost orasul Shiraz, iar in drum spre acesta ne-am oprit la Turnirile Tacerii, loc unde se oficiau in trecut inmormantarile celor ce practicau religia zoroastriana, iar la Pasargarde am putut vizita mormantul intemeietorului imperiului persan, Cyrus cel Mare.
Orice calatorie in Iran nu poate omite si Persepolis, printre cele mai importante vestigii ramase din vremea marelui imperiu. Detaliile arhitecturale, sculpturile si povestile ce insotesc acest loc te transporta direct in istorie, in perioada in care delegatiile popoarelor ce faceau parte din acest mare regat veneau sa ofere daruri imparatului.
Am incheiat povestea Iranului in Shiraz, cu vizitele la Moscheea Roz, una dintre cele mai frumoase moschei din tara unde, timp de o ora, ne-am putut bucura de spectacolul luminilor ce treceau prin vitraliile atent lucrate si am studiat decoratiunile de ceramica ale impresionantului complex. Am vizitat si mormantul celebrului poet Hafiz, de unde nu am putut pleca fara cartea sa Divan. Se spune ca, atunci cand sunt intr-un moment de impas al vietii, iranienii deschid cartea poetului si primul poem care apare le va da directia pe care o vor alege.
Am plecat cu totii spre casa cu convingerea ca vom reveni in aceasta fascinanta tara si vom explora si alte zone superbe si incarcate de cultura si istorie.